Marturisesc ca sunt novice in domeniul creatiilor din fimo,
iar dupa fiecare tentativa rezultatul a fost surprinzator: este cam dificil de
anticipat aspectul final al produsului atunci cand nu ai un obiectiv clar si
faci totul in joaca.
Asadar, sa ne jucam… sa ne lasam in voia inspiratiei de
moment.
Vom folosi acele “fimo canes”, baghete de fimo de diverse
culori, care ne-au ramas de la creatii anterioare. Eu le numesc “macaroane” si
imi place foarte mult sa “jonglez” cu diverse culori si tehnici.
Asadar, baghetele ramase le-am unit si le-am rulat.
Trecem prin aparatul de taitei un pic de fimo si imbracam bagheta intr-o mantie mov.
Sa incercam si una argintie…
Ce facem? Ne jucam in continuare…
Sectionam longitudinal, obtinand 6 baghete.
Le unim, astfel incat partile mov si argintii sa fie dispuse
radial… ei, nu chiar toate… ne jucam, da?
Resturile ramase de la mantiile mov si argintie se amesteca…
nu se arunca nimic, totul se transforma!
Si imbracam bagheta in noua mantie…
Hai sa incercam o sectiune transversala… taiem ca o felioara de
salam… si inca una. Doar atat, pentru ca vrem sa rezulte o creatie unicat.
Ar iesi niste cercei colorati, care s-ar asorta la o zi
superba de vara…
Urmeaza nivelarea feliutelor, pentru ca dupa taiere suprafetele
nu sunt perfecte. Daca avem o bagheta de sticla o folosim pe post de sucitor…
sa ne imaginam ca facem o foaie de placinta. Daca nu, improvizam. Putem folosi
un recipient cu suprafata perfect neteda, fara asperitati sau bavuri.
Ne-a mai ramas ceva din bagheta… Ne jucam in continuare… presam longitudinal cu o andrea.
Formam un paralelipiped, presand toate laturile cu un cuter.
Ei, si-acum sa incercam altceva… O sectiune longitudinala…
Partile rezultate sunt cam mari. Hai sa le mai taiem o data.
Le nivelam…
Urmeaza coacerea. Daca nu aveti un cuptor la care sa va setati temperatura corecta de coacere si folositi un aragaz obisnuit, puteti face ca si mine: introduc tava cu zdranganele in cuptorul incalzit putin, las 15 minute cu focul mic, apoi inca 15 minute cu usa intredeschisa (folosesc un dop de pluta). Sunt multumita de rezultatele metodei, am avut si eu prima data un esec, prima transa de vacute din fimo au iesit cam parlite din cuptor. Si cercelusii cu zahar au iesit in asa hal de caramelizati, incat ai fi fost tentata sa-i servesti la desert. Ce-i drept, le-am tinut la cuptor cam 45 de minute pentru ca nu stiam pe atunci ca imediat dupa coacere produsele din fimo sunt inca un pic moi, ele intarindu-se ulterior.
V-as dori spor la munca… dar cred ca “distractie placuta” ar fi o urare mai realista!
Si pe celelalte...
Urmeaza lacuirea, montarea zalelor si tortitelor.
Iata si rezultatul final:
